Orchestra diavolului.
Acum ceva ani, in perioada asta adoram sa ni se spuna povesti. Ati uitat?
Macar bunicu’, una scurta-scurta, te rog….O sa fiu cuminte, iti promit. Pe cuvantul meu! Da’ mi-o spui pe aia cu piticii?
Ma uit in ochii vostri si vad ca n-ati uitat.
Dar ati ascuns adanc. Scoateti amintirile din cutiute doar cand sunteti singuri…
Sa nu vi le vada cineva, sa nu puna cumva mana pe ele…
Le tineti in palme si va uitati la ele….Culorile s-au mai sters.
Ridurile bunicii parca nu mai sunt chiar atat de multe….Casa parca nu mai are atatea cotloane misterioase…
Parca e ceata….. o ceata fara ceata, fara fum…..doar cu abur tremurat si transparent…
Mirosul de cozonac a ramas.
Cand se apropie calendarul de data asta, mirosul se intrupeaza. De neunde. Din nestiut.
Te trezesti dimineata cu el. Nici nu ai dezlipit bine genele, si narile ti-o iau inainte.
Doar o secunda dureaza.
Caldura patului.Genele lipite lenes. Amintirea mirosului.Glasul bunicilor…Zgomotele casei…
Buf! Si te trezesti matur.Esti mare, asa cum vroiai odata sa fii.
Da’ azi, parca nu e chiar asa de bine sa fii matur…..Macar cinci minute mai lasa-ma….
Mda, vad tot. Pentru ca ma vad pe mine. Si ma stiu.
Nu ma mai satur sa fiu copil. De dragul bunicilor.
Deci, o poveste…..
Bun.
Orhestra Diavolului.
Suedia. Acum 500 de ani.
De nicaieri, sase oameni se strang intr-o orhestra si incep sa cante.
Si cantecul lor este asa de frumos si adanc….Si merge la suflet….
Cantare dupa cantare faima lor creste, si creste….
Vorba despre cei sase se duce, oamenii sunt vrajiti….
Atat de frumos cantau incat in fata lor veneau sa-i asculte nobili, alaturi de tarani, alaturi de mestesugari,alaturi de arisocrati….
Barbati, femei.,, copii, batrani ,tineri, toti laolalta. Fara sa se mai tina cont de rang sau varsta . Fara sa tina cont ca sunt flamanzi. Sau satui.
Dupa fiecare spectacol, multimea care-i asculta era din ce in ce mai multa, mai vrajita,…. Oamenii incepusera sa ii urmeze din loc in loc , numai ca sa-i asculte.
Nu se mai pomenise asa ceva.
Timp de un an, au fost ascultati.
Timp de un an, au fost urmariti.
Timp de un an biserica a vazut cum ii scade incet-incet “audienta”.
Timp de un an, fetele bisericesti nu au stiut cum sa reactioneze.
Dar dupa un an……Au aplicat “panaceul”.
Din amvoane au proclamat ca muzica “aceea” este muzica diavoleasca.
Ca il jigneste pe Iisus.
Ca ritmurile ei sunt ritmurile satanei.
Si au predicat-o slujba de slujba.
Ba chiar si intre slujbe.
Au incercat orice.
Muzica insa placea oamenilor. Si odata ce era aproape interzisa, placea chiar mai mult.
Si bisericile se goleau, si contributiile se imputinau…..
Oamenii bisericii nu mai suportau. Si cu ajutorul marilor nobili, au reusit sa insceneze o crima.
La care ar fi participat intreaga orhestra.
Pentru care au fost haituiti imediat. Cu potere si tot aparatul necesar.
Bietii artisti si-au gasit salasuri de taina pe la binevoitori. Nici nu mai putea fi vorba de a canta…..
Dupa doi ani de haituiala, si-au dat seama ca nu mai pot continua asa.Nu se mai pot ascunde.
Si nu pot trai in continuare, fara sa mai cante.
Si au hotarat. Si au jurat. Ca urmasii lor sa se intalneasca peste cinci sute de ani si sa continue ce au inceput acum.
Fiecare, din salasul lui, a scris o scrisoare speciala. In care a dezvaluit cum era organizata ORCHESTRA.
Cine si ce parti anume canta. Cum se cantau piesele. In ce ordine. Pe ce tonalitate. Ce melodii urmau primelor si in ce ordine.
Au scris TOATE secretele.
Iar scrisorile au ajuns pe ascuns la familiile lor. Cu juramantul solemn sa fie pastrate sigilate timp de cinci sute de ani.
Imediat dupa ce au scris aceste scrisori, au anuntat public, in gura mare, ca se vor reuni, si ca vor da un spectacol grandios, ultimul lor spectacol.
Ziua a sosit. Au fost lasati sa cante. Si au cantat. Cum niciodata nu cantasera pana atunci. Au cantat de parca intreaga lor viata ar fi depins de acele cantece. Lumea a ramas impietrita.
Profitand, soldatii au urcat pe scena si i-au arestat.Si i-au inchis.
Si, dupa trei luni, i-au executat prin spanzurare.
Stockholm 2003.
Doi oameni discuta. Despre muzica. Intr-un magazin de muzica.
Desi gusturile lor nu se potrivesc, discutia se leaga. Si trece de la muzica, la lucruri mai personale.
In pofida vestitei discretii si rezerve germanice.
Si din vorba in vorba afla de niste scrisori vechi, de familie, pe care le aveau amandoi.
Cu aceeasi interdictie ciudata, de a le desface doar in 2003.
Si hotarasc sa le deschida.
Da. Sunt urmasii a doi din vestita si tragica orhestra.
Bineinteles ca au inceput sa-i caute si pe restul.
Dupa putin timp si multe genealogii citite, le-au aflat adresele .
Si s-au intalnit toti, fiecare aducand cu el scrisoarea.
Reunirea ORCHESTREI a fost facuta. Dar nu aveau dupa ce note sa cante. Toate referintele, partiturile, notele fusesera arse de oamenii bisericii inca de acum cinci sute de ani.
Mai mult, fiecaruia dintre cei sase ii placea un alt curent din muzica….Jazz, rock, opera, country….Si cantau si la instrumente total diferite…
Solutia a fost simpla. Se compune linia melodica. Si fiecare o va interpreta in felul sau, armonizandu-se cu ceilalti.
Yep…..
Aceasta este actuala Diablo Swing Orchestra.Adica ce asculti acum.
I-ai mai ascultat? Poate ca nu.
Cadou pentru tine, rocker.
De Mos Nicolae.
Componenta:
Daniel Håkansson – guitars, vocals
Pontus Mantefors – guitars, fx
Annlouice Loegdlund – vocals
Anders Johansson – bass
Johannes Bergion – cello
Andreas Halvardsson – drums
End of fairytale.
Credite: diabloswing.com, Janmedo.com















December 9th, 2009 at 11:00
O poveste destul de greu de crezut. Nu cred ca o simpla formatie de muzica ar fi putut scadea “audienta” bisericii. Cam greu.
December 9th, 2009 at 11:02
@Liviu – :) Începem clasicul “despre Biserică nu se vorbeşte” sau “Biserica este mai presus de orice”? Nu de alta, dar ar fi păcat :)
December 9th, 2009 at 11:05
Nici vorba. Biserica trebuie sa-si ia palmele secolelor in care slujitorii ei au fost niste ipocriti. Atentie, nu biserica, ci slujitorii ei, despre care nu putem vorbi ca de reprezentanti ai lui Dumnezeu pe pamant. E greu de crezut ca Biserica si-a pierdut audienta la public din cauza unei formatii. Oricum, anii 1500 au fost destul de negri pt Biserica Catolica, in speta.
December 9th, 2009 at 11:09
@Liviu – Cât se poate de corect, slujitorii Bisericii au fost cei mai mari duşmani ai acesteia, în orice fel ar fi făcut-o. Şi lucrurile nu s-au schimbat nici azi, într-o lume în care Biserica acţionează când pe post de armată, când pe post de SRL. Mă rog, SRL este tot timpul. Cât despre audienţă…asta…rămâne la aprecierea şi credinţa fiecăruia, nu? :) Ah, mă apuc să mai ascult câte ceva, că prea sună bine :)
December 9th, 2009 at 11:16
Nu e SRL Biserica. Faptul ca vinde niste icoane si lumanari e fix-pix pe langa ceea ce inseamna SRL. Nu uita ca anii 1500 au fost anii penitentelor, indulgentelor, construirii catedralei Sf. Petru din Roma, anii inchizitiei, Torquemada, Luther, Clavin, Zwingli etc. Biserica Catolica pierdea teren din cauza ipocriziei, nu din cauza unui band de 6 oameni. Si, pentru ca pierdea teren, dar avea influenta, ne-au bagat si noua pe gat greco-catolicismul,ca sa nu ne ia calvinii in brate: romanii – natiune ilicita, ortodoxia interzisa.
December 9th, 2009 at 11:32
@Liviu – Nu mă refeream doar la acţiunea de a vinde ceva sau de a percepe anumite taxe, mai mult sau mai puţin ilicite, în diferite prilejuri. Mă refeream inclusiv la afacerile cu sufletele oamenilor. Sau mai ales la ele.
December 9th, 2009 at 11:43
Aici problema se complica. Nu mai putem vorbi decat face to face, pentru ca nuantele nu pot fi intelese decat cu mare atentie si cu o buna comunicare.
December 9th, 2009 at 12:16
@Liviu – De acord cu tine :)
December 9th, 2009 at 12:37
@Liviu- Multumesc pentru cuvinte.
Vreau sa declar public: Asa cum versurile unui cantec sunt suport pentru partea melodica (si invers) si sunt produsul imaginatiei textierului, tot asa si aceasta POVESTE. Nu se pretinde a fi mai mult decat o poveste, rodul imaginatiei celui care a facut-o.
Este doar un suport fantezist al unei noi formatii.
Subiectul este formatia si muzica lor.
Centrul atentiei.
Obiectul analizei noastre.
Restul, ca si versurile, sunt doar fantezie.
Povesti de Craciun.
December 9th, 2009 at 12:41
@Lup Alb – Frumoase cuvinte şi astea…
December 9th, 2009 at 12:44
:)) Danke.
Asta e un lucru real. Ca si muzica.
December 9th, 2009 at 12:56
@Lup Alb – :)
December 9th, 2009 at 13:07
melodia e f f misto
December 9th, 2009 at 13:13
Multumim Mosule pentru cadou….. eu cant cu ei odata la singurul instrument la care ma pricep: batutul din picior pe podea ;;)
December 9th, 2009 at 13:13
@animaloo – Vezi că ai tot albumul în player-ul ăla, trebuie doar să dai next :)
December 9th, 2009 at 13:14
@Darael – Miştooo :)
December 9th, 2009 at 13:55
Este evident ca este o poveste, dar foarte frumoasa. Mie mi-a placut. Ai talent, pe cand nepoti? :)
December 9th, 2009 at 13:59
Multumesc.
In schimb, talentul meu pentru nepoti este strict personal. Daca ai nevoie neaparat, alege-ti unul de pe Animal Planet.
December 9th, 2009 at 14:14
Foarte frumoasa povestea, m-ar fi putut face sa ascult orice cu placere, nici nu mai pot sa-mi dau seama daca imi place muzica din cauza legendei sau pentru ca e buna… singurul regret este ca dintre cei 6 care s-au reintalnit nu era niciunul care sa grohaie (glumesc), o sa caut muzica sa o ascult mai pe indelete. :)
December 9th, 2009 at 14:16
Mr. Devil,in player ai tot albumul condensat.
December 9th, 2009 at 14:22
Am vazut, ma joc cu el acum, dar imi place sa le am eu, ca nu stau prea mult pe acasa…
December 9th, 2009 at 14:34
Suna fantastic de bine!
December 9th, 2009 at 14:36
maiule: deja albumu ie la mine pe hard
December 9th, 2009 at 14:37
@Petru – Da. Sună mai bine decât s-ar aştepta oricine să sune :)
December 9th, 2009 at 14:38
@animaloo – He, he ;)
December 9th, 2009 at 15:25
Cand am vazut titlul in reader eram, ba, DSO?? Si ajung la sfarsit, ura, am ghicit. Ascultat albumu de anu asta? :D Dar Unexpect care sunt in aceeasi zona stii? Daca nu, incearca. Circus metal as i call it.
December 9th, 2009 at 15:30
@Arana – Nu. Până să vină Lup Alb cu minunea asta, nu am stat să mă delectez cu aşa ceva. Dar am început. Reţinut şi sugestia ta :)
December 9th, 2009 at 19:06
Unexpect sunt aia pt care am mers eu pana in Barcelona sa ii vad in concert; deci na :D :D
December 9th, 2009 at 20:03
@Arana – :d :d