Acest text nu se vrea o cronică de concert (poate doar parţial). Nu se vrea asta, deşi asta a fost cea mai bună categorie care să îl includă. Pentru că nu cred că sunt în stare să fiu în totalitate obiectiv când vorbesc despre trupa românească la care ţin cel mai mult, despre o formaţie care îmi e alături de vreo 20 de ani (din cei 27 pe care îi am), de când îi ascultam pe discurile lui unchiu-meu. Muzical, nu m-au dezamăgit niciodată. M-am regăsit în muzica lor întotdeauna, fără excepţie.
Am regăsit tot felul de lucruri în muzica lor de fiecare dată, lucruri diferite la vârste diferite. “Armaghedon”, de exemplu, are o cu totul altă semnificaţie pentru mine acum. Cum am spus-o de 1 decembrie, mă deranjează crunt că semnificaţia trebuie să fie asta a vremurilor de acum.
De experienţa live oferită de această trupă, care transmite atât de mult (martori îmi pot fi toţi cei care au fost la un concert al lor şi au vrut să priceapă), nu m-am putut plictisi vreodată, deşi i-am văzut, de-a lungul timpului, de zeci de ori în concert. Îmi aduc şi acum aminte că prima oară a fost în 1992 (aveam 10 ani şi se lansa “Se Lasă Rău”). I-am văzut în Oradea de foarte multe ori, dar şi la Cluj, Bucureşti sau Timişoara. Trebuie să recunosc că experienţa unui concert al lor la Timişoara nu prea suferă comparaţie cu nimic. Deşi sunt orădeni, oraşul în care s-au lansat în 1981 i-a adoptat şi îi primeşte de fiecare dată cu braţele deschise şi cu un public foarte cald.
Aşa a fost şi pe 2 decembrie, la The Note, un club care cred că are una dintre cele mai bune sonorizări de concert pe care le-am auzit în România, pe lângă că arată foarte bine. Sunetul a fost, aşa cum mă aşteptam, de-a dreptul “zid”, iar băieţii au trecut pe parcursul celor două ore şi ceva de concert, prin mai toate piesele importante din discografie, începând de la cele din perioada “Vinil” – ” O să am”, “Dacă vrei”, “Iarbă prin păr”, trecând prin perioada mai agresivă (sunt întotdeauna foarte fericit să aud “Spre Care Rai”, dar şi orice piesă de pe “Armaghedon”), prin “Ispita” – “Boală de gânduri” şi ajungând în ziua de azi, la piesele de pe “Stem” – “Sfârşit” mi-a plăcut tare mult cum a sunat. Nu ştiu dacă sunt multe altele de zis. Un concert al Cuvintelor se trăieşte şi atât. Nu ai ce descrie. Simţi sau nu. Iar cei prezenţi în The Note au simţit din plin, motiv pentru care au fost răsplătiţi de Călin Pop, Tiberiu Pop, Marcel Breazu, Leontin Iovan şi Ovidiu Roşu, care a făcut lucrurile să sune atât de bine, cu două bisuri.
Ce să mai zic? Să vină următoarea “deplasare” la Cuvinte!
Ca să nu mă întorc cu mâna goală, am şi filmat câteva piese pentru voi, cu camera prietenului Sergiu, căruia îi mulţumesc. Şi pozele sunt făcute tot cu aparatul lui.
December 9th, 2009 at 10:18
Ce să mai spun? Vreau să mă mut din Bucureştiul ăsta jenant. Şi îmi reuşeşte asta până la urmă…
December 9th, 2009 at 10:28
In zona asta nu-s asa de dese chestiile astea, dar cand sunt…
December 9th, 2009 at 10:31
@Bogdan – Nu e vorba doar de astea. E vorba de atitudine :) Uite şi tu ce tonus este acolo. Compar cu Bucureştiul: sună de o mie de ori mai bine. Aşa că…
December 9th, 2009 at 10:32
Tu te referi la trupa sau la public?
December 9th, 2009 at 10:33
@Bogdan – La ambele. Trupa are o tonă de chef în plus, iar publicul se vede că ştie pentru ce a sosit acolo.
December 9th, 2009 at 10:35
La Timisoara e altceva, se simte altfel, nu se compara cu nimic.
December 9th, 2009 at 10:43
@Bogdan – Sunt sigur.
December 9th, 2009 at 12:27
Just so you know, eu unul m-as muta in Bucuresti strict pentru concerte si teatru :D
December 9th, 2009 at 12:29
Eu m-as muta in Budapesta pentru concerte. Sincer.
December 9th, 2009 at 12:38
@dAImon – He, he, eu cred că pentru astea poţi să vizitezi, apari la cele cu adevărat importante :)
December 9th, 2009 at 12:38
@Bogdan – Da, şi asta este o idee :)
December 9th, 2009 at 12:50
@Bogdan- Gand la gand…. Io la Viena. Pe bune. Si asa am avut o tentativa. Da’ ma fac eu mare…..
December 9th, 2009 at 12:57
@Lup Alb – Şi uite aşa, din diferite motive, ne gândim cu toţii la plecare. Muzica asta, ce face ea din oameni :)
December 9th, 2009 at 13:01
Yep. Sa vezi ce-mi curgeau balele la Viena cand a venit Sting cu Songs….si eu nu m-am prins din timp sa iau belet…Ce mormaieli mi-am tras….
December 9th, 2009 at 13:01
Da, sa stii ca numai muzica e de vina ca vor oamenii sa plece din Romania:))
December 9th, 2009 at 13:02
@Lup Alb – Uof :)
December 9th, 2009 at 13:03
@Bogdan – Încercam să atenuez imaginea :))
December 9th, 2009 at 15:24
Reveinind la tema articolului, v-au placut filmele de cantare?
December 9th, 2009 at 15:28
Eu în materie de trupe şi piese rock am nişte idei foarte originale, deosebite şi foarte bine argumentate, de genul îmi place/nu-mi place.
O să vă rog să-mi permiteţi, deci, să îl tai pe “nu-mi place” din alternativa de mai sus, şi să zic da, domle, îmi plac Celelalte Cuvinte în orice stare de agregare se prezintă dumnealor: pe vinil, casetă BASF cu paraziţi, pe CD, pe web, ca wmv, mp3-uri ori flac, şi dacă e posibil şi am cum ajunge, live.
Gata. Lista argumentelor mele în favoarea lor s-a încheiat aici. Deci îmi plac. :D
December 9th, 2009 at 15:29
@Bogdan – Din partea mea…nu am ce spune…
December 9th, 2009 at 15:29
@eternel – =)) Asta da argumentare :)
December 9th, 2009 at 15:43
@eternel: De-aia imi place mie blogul asta, ca oamenii au gusturi. ;) Si sa stii ca iti impartasesc sentimentele.
December 9th, 2009 at 16:13
@Bogdan: Blogul este foarte bun, ai dreptate, iar mie îmi place să trec des pe-aici. :D
Cât despre CC, ei merită argumente mai serioase decât ale mele, numai că eu nu pot vorbi despre muzică decât în termeni de îmi place/nu-mi place, nu-s în stare de mai mult. :D
Aşa că mai bine tac şi (vă) ascult.
Clipurile de mai sus sunt ok, btw.
December 9th, 2009 at 16:21
@eternel: mersi, am facut si eu ce am putut. :)
December 12th, 2009 at 14:34
Fain spui.Sunt unul dintre cei care i-au vazut inca de la primul concert sub numele de Celelalte Cuvinte si care de atunci i-a indragit.Anii au trecut ,studentia a ramas undeva in umbra amintirilor ,Cuvintele insa imi populeaza in continuare viata.
December 12th, 2009 at 14:40
@bogdan3963 – Da, sunt o formație cum nu vom avea curând alta. Nici nu are de unde să mai apară, la cum sunt lucrurile acum în societatea românească.
December 12th, 2009 at 14:44
Da .Din pacate societatea romaneasca este bolnava.Sufera de o grava inversare a valorilor.Nu stinga si dreapta sunt problema ,ci faptul ca acestea sunt doar cuvinte folosite de non-valori care au ajuns sa reprezinte modele…O zi buna in continuare din Siegen Germania..
December 12th, 2009 at 14:48
@bogdan3963 – O zi bună și ție și da, din nefericire am reușit să inversăm valorile. Acum ne dăm seama că, după ce am ridicat lipsa de igienă morală și prostia la nivel de valori, nu mai avem unde să fugim de ele și, ceea ce este mai grav, nu mai avem foarte mulți oameni pe care să ne putem baza când dorim să facem lucruri serioase. Cum s-ar spune, cu mâna noastră ne-am îngropat și am aruncat și lopata departe…
December 12th, 2009 at 14:55
Se simte ceea ce spui.Aici in Germania lucrez ca specialist ,nu am emigrat si nu am intentia asta.Poate ca miine voi fi in alta parte a lumii implicat intr-un nou proiect ,dar raman roman ,legat de tara si de ceea ce se intimpla acasa.Este tot mai greu sa gasesti oameni tineri ,absolventi care sa puna si pasiune in ceea ce au studiat si in ceea ce vor face in viata.Intr-o proportie covirsitoare toti se lasa atrasi de mirajul banilor facili ,uitind ca ceea ce vine usor …la fel se duce.Dar ar fi multe de spus.Parte buna este insa ca in ciuda majoritatii …exista inca tineri care au picioarele bine infipte in pamint si care mai stiu sa si viseze,asa ca ,in timp cred eu,vom incepe incetul cu incetul sa vedem din nou soarele.
December 12th, 2009 at 15:02
@bogdan3963 – Sper să existe tinerii aceia, eu nu știu pe unde să-i mai caut și cunosc foarte puțini în care să am încredere. Dar poate că generațiile următoare își vor da seama că lucrurile se ridică din muncă, nu din șmecherie și fanfaronadă. Până când nu ne vom băga lucrurile acestea în sânge, nu vom avea cum să evoluăm.
December 12th, 2009 at 15:47
@bogdan396: multumesc mult pentru apreciere, in primul rand. Uite, eu am vazut o multime de “copii” de 16-18 ani la Cuvinte in public. Asta presupun ca e datator de sperante, nu?