De câteva zile bune mă tot chinui să spun câte ceva despre noul album al băieţilor de la Slayer, dar nimic concludent nu iese. Poate şi pentru că albumul nu-mi spune nimic.
Marea „revenire” a celor de la Slayer e la fel ca aceea servită de Metallica mai anţărţ: vehiculată, trâmbiţată şi… fleoşcăită.
Că Slayer nu mai sunt ce au fost ne e clar de mult, la fel ca-n cazul Metallica. Dar chiar şi cu Lombardo revenit în trupă, nu s-a mai dres deloc busuiocul. Albumul debutează într-un ritm ce mie una mi-a amintit de Slipknot. Şi asta nu e bine dacă eşti Slayer şi te dai pionier al trash-ului (ceea ce au şi fost, măcar de şi-ar aduce aminte asta).
Cu acest album, băieţii au încercat revenirea la ritmurile mai rapide la care renunţaseră prin anii ’90. Ceea ce n-ar fi fost rău dacă le-ar fi ieşit mişcarea, dar ceea ce fac e acelaşi lucru pe care l-au făcut şi Metallica pe albumul ăla cu copertă presupus ginecologică. Adică pur şi simplu îşi copiază albume mai vechi în speranţa că or să sune ca noi. Dar nu merge. Unde mai pui că, pe lângă Slayer mai vechi, albumul sună şi a… Metallica. Death Magnetic mai exact.
Pe ici pe colo, muzica sună ca şi cum Slayer ar fi uitat că vor să facă un album care să sune ca cele vechi, deoarece te trezeşti, în mijlocul unei piese, cu hard-rock-ul practicat mai recent, şi deci cu un ghiveci care ar fi putut să sune al naibii de bine dar din păcate ce a ieşit e prost. Piesele nu par să aibă un cap sau o coadă, nu-ţi dai seama când se termină una şi începe cealaltă, nu există niciun pic de cursivitate în piese, nicio înlănţuire logică (hey, nu cer un concept-album, ci doar unul care să nu sune ca aruncat cu furca din pod).
Concluzia pentru mine e simplă: dacă v-a plăcut Death Magnetic (na, că iar ne întoarcem la Metallica) cumpăraţi-l. Dacă nu, faceţi ca mine şi rămâneţi la vechiul Slayer. Care e cumplit de mişto.
December 10th, 2009 at 13:59
Mie personal mi-a placut. Nu stiu, parca are ceva ce cautam la Slayer si nu mai auzeam de ceva vreme. Chestie de gusturi, I suppose. Mi se pare mai inspirat decat ce au scos in ultimii ani. Bine, ca nu pute pe langa un “Seasons” dar merge…
December 10th, 2009 at 14:13
Sincer, mie nu. Nu sunt sigur când se termină o piesă şi când începe alta. Noroc de pauze. Nu am găsit inventivitate, nici feeling nu aş spune că e prea mult, tehnica…mă rog…pentru mine este o înşiruire de piese care vin una după alta şi sună la fel :)
December 10th, 2009 at 14:18
Mai, tu vrei inventivitate si feeling la Slayer? Pai astia au cantat practic aceeasi piesa pana prin 98, dupa care au schimbat-o cu alta piesa pana acum 2 ani, ca sa revina cu aia dinainte acum. E simplu. :))
December 10th, 2009 at 14:20
@Bogdan – Aha, deci nu mi se părea mie :))
December 10th, 2009 at 14:21
Mie mi s-a parut un alum decent, cum spuneam si cu alte ocazii, cam pe la un 8 asa. Are chiar si melodii memorabile INHO, cum sunt: [b]Hate worldwide, Public display of dismemberment, world painted blood, snuff[/b]; desigur are si melodii pe care nu le suport, cum sunt [b]playing with dolls[b] sau americon[/b]
Si scuza-ma, dar melodiile mi se par foarte variate ca stil, nu vad cum nu sesizezi cand se termina una si incepe alta daca l-ai ascultat de mai multe ori.
Comparatia cu DM mi se pare total nepotrivita (imo albumul ala nu are nici o piesa buna), dar probabil era singurul album al unei trupe mari aparut anul asta si care i-a venit autoarei in minte. Per ansamblu, o cronica groaznic de subiectiva si fara pic de informatii utile, continand doar o parere personala neargumentate.
PS: daca se voia o comparatie cu un alt album de revenire, comparatie din care slayer sa iasa prost, trebuia sa compari cu Defience-ul lui Distroyer 666 -album de nota 10, scos dupa o pauza de 6 ani
December 10th, 2009 at 14:22
@loki – Mie nu mi s-au părut diferite. L-am ascultat într-o seară în care eram treaz şi mă întrebam dacă nu era cazul să ne anunţe că va veni o nouă piesă, la fel cu prima şi asemănătoare cu anterioara. Sunt sigur că pentru gen poate fi un album bun. Pentru muzică, nu :)
December 10th, 2009 at 14:28
Cred ca trebuie sa il mai asculti de cateva ori. Exista albume slayer la care toate piesele suna la fel, dar acesta nu este unul dintre ele.
December 10th, 2009 at 14:32
@loki: eu glumeam mai sus. Si mie mi se pare un album ok. Am mai zis-o, precedentele nu mi-au zis mai nimic, dar asta chiar nu e rau deloc.
December 10th, 2009 at 14:32
@loki – Te asigur, nu trebuie. Oricum, a doua oară eu nu pot face asta. Poate Valkyrie să fie capabilă :)
December 10th, 2009 at 16:32
Albumul e de nota 8, textul acesta despre Slayer e de nota 2. Nu vreau sa fiu rau, dar o persoana care spune ca Slayer sunt pionierii trash-ului, nu ai thrash-ului, si face comparatie intre World Painted Blood si Death Magnetic, nu prea e in masura sa scrie despre Slayer. Cand au anuntat cei de la Slayer ca acest album este marea revenire? Marea revenire la ce? Ca ei n-au cantat balade sau hard rock niciodata.
December 10th, 2009 at 16:41
@Dave – Ia să răspund eu, până vine ea…
1. Nota 8 a luat cam pe toate site-urile care le-au cântat în strună. Crede-mă, nu asta vreau să urmăresc. Dacă doream să facem acelaşi lucru, sunam la Metalfan şi îi întrebam dacă le pot prelua cronica.
2. Aia cu “trash” mi-e să nu fie o treabă subtilă :)
3. Comparaţia a făcut-o din punct de vedere al gustului avut după un album. Nu al muzicii. I-a lăsat şi acesta acelaşi gust amar ca şi acela.
4. Nu, nu au revenit. Sau cred că a fost vorba de revenirea cu un nou album. Oricum, parcă au spus că este ultimul, sau mă înşel eu?
December 10th, 2009 at 16:54
In revistele serioase, nota 8 e o nota buna. 9 inseamna excelent, iar 10 inseamna clasic, motiv pentru care se acorda foarte rar. Treaba cu trash-ul nu cred ca este ceva subtil. E o greseala frecventa pe care o fac oamenii care nu asculta genul si, din cate imi dau seama, cea care a scris textul de mai sus cred ca intra in acea categorie. Din cate am inteles si eu, s-ar parea ca World painted blood e ultimul album Slayer. Oricum, e cel mai bun album Slayer de la Seasons in the Abyss incoace si are cateva piese care ar putea intra pe albumele clasice Slayer, performanta de care cei de la Metallica sau Megadeth nu au fost inca in stare.
December 10th, 2009 at 17:03
@Dave – Nu am spus că nu, am spus doar că nu am dorit asta. Slayer, ca oricine altcineva, NU trebuie văzută numai prin prisma acelor păreri, ci şi prin prisma uneia ca aceasta. Să nu ajungem să facem din muzică un lucru care să asuprească, părerile trebuie să fie unele care adoptă toate unghiurile. Din punctul meu de vedere, prefer Seasons, ăla cred că este ultimul album la care pot să spun că, da, au ceva de spus :) În rest, se repetă câteva teme.
December 10th, 2009 at 21:10
Cum a mai spus cineva mai sus, textul e de nota 2.
December 10th, 2009 at 21:36
Mai Cypress, stiu ca nu-s perfecta, da’ refuz sa cred ca textul meu e mai prost ca albumu’. Serios acum. Refuz. Pur si simplu.
(da, daca chiar vreti sa stiti, mi se pare un album de cacat. sue me.)
December 10th, 2009 at 21:52
@Cypress – Ceea ce pot constata este că produce probleme. Şi observi de ce produce probleme? Pentru că este o analiză care nu se declară de acord cu ridicarea în slăvi. Ceea ce-mi oferă două reacţii: prima este aceea a bucuriei faptului că acum consider că s-a făcut ce trebuia, a doua este aceea a bucuriei faptului că noi nu vom trăi vreodată după notele date de alţii, ci vom face lucrurile aşa cum le simţim. Chiar dacă suntem criticaţi. Şi te asigur că am să încerc să permutez lucrurile de aşa natură încât parcelele să se amestece :)
December 10th, 2009 at 21:53
@Valkyrie – =))) Aşa, aşa :))
December 11th, 2009 at 01:21
@Mjöllnir: Internetul e liber, fiecare poate sa scrie ce vrea si despre cine vrea. O trupa ca Slayer poate fi vazuta din toate unghiurile, World painted blood nu e un album perfect si sunt cateva lucruri care pot fi criticate. Ma intreb insa ce credibilitate are o persoana care scrie trash in loc de thrash, care spune ca World painted blood suna pe alocuri ca Death Magnetic, care vorbeste de “cu hard-rock-ul practicat mai recent” (hard rock?). Textul pare scris de o persoana care asculta alt gen de muzica si care vrea sa-si puna metalistii in cap. Intre “nu e genul meu, nu ma intereseaza” si “e un album de cacat” e o diferenta mare. Sunt curios care sunt albumele preferate ale Valkyriei din cele aparute in 2009 si astept cu nerabdare o cronica scrisa de ea la Destroyer 666.
December 11th, 2009 at 02:11
Pufff, mi-a placut Psychopathy Red, ar mai fi 1-2 piese, dar albumul are o problema, pe alocuri suna de parca ar fi cantat de System of a Down, trupa pe care nu o suport (si cam tot metalul modern), asa ca nu mi-as lua ultimul Slayer, indiferent de ce note ar primi de la critica. Nota 8 este meritata, comparativ cu produsele trupelor noi din metal, Slayer-World Painted Blood e mai bun, deci nu putea fi notat mai jos, dar nu este pe gustul meu: sunt de acord ca asa se canta acum, ca asta e sunetul actual al trupelor mari, insa prefer sa ascult piese ca Raining Blood si Hell Awaits, oricand!
December 11th, 2009 at 09:34
@Dave – Eu am rugat-o să scrie ceea ce simte. Şi asta a şi făcut. Nu consider că a fost o greşeală, ba dimpotrivă, dă o altă dimensiune discuţiilor, chiar dacă unele afirmaţii pot părea forţate. Despre album, dacă vrei părerea mea sinceră, eu aş merge către un 7.5 ca notă, asta pentru că-l consider repetitiv. Ca să fac şi eu o comparaţie nereuşită, WPB mi-a spus ce mi-a spus şi ultimul Bon Jovi: nene, nu sunt resurse de mai mult, e suficient :) Comparaţia asta se referă STRICT la redundanţă, da? :)
December 11th, 2009 at 09:35
@Drace – Metalul modern este, de fapt, un metal vechi, dar interpretat de personaje care nu au aptitudinile celor cu care ne-am obişnuit. Ca peste tot, garda veche nu prea are cu ce să fie înlocuită :) Cât despre WPB, am spus mai sus, 7.5 cu indulgenţă şi rămân la Seasons :)
December 11th, 2009 at 09:57
Seasons fiind aparut din pura conincidenta in perioada in care mai ascultai inca metal extrem nu? :p
December 11th, 2009 at 10:02
@loki – Ohooo, nu! Cred că depăşirea perioadei respective a început acum 2 ani. La ora aceea am început să fac ordine în muzică, să iau totul la puricat, să văd ceea ce îmi mângâie cu adevărat sufletul şi să arunc lucrurile de care nu mai aveam nevoie. Acum 2 ani, ascultam trupe mult diferite faţă de cele de azi, inclusiv balade sosite de la Benediction, Mortification, Death sau Soulfly. Da, încă mai ascultam aşa ceva. Din clipa aceea s-au rupt lucrurile, dar te asigur că fac şi astăzi tot posibilul pentru a asculta fiecare apariţie discografică, pentru a nu pierde legătura :)
January 11th, 2010 at 23:22
@ Dave. N-am scris trash in loc de thrash (n-as fi scris de 2 ori la rand). Mi-a corectat porcaria de auto-correct din word, care aparent nu stie de genuri muzicale. (iar commenturile voastre mie-mi intrasera toate-n spam)
January 25th, 2010 at 14:34
1. un material direct;
2. un material sincer;
3. un material care merge pe reteta Seasons in the Abyss, piesele mai lungi, in care se scoate maximumul din idee (de altfel, si KK a recunoscut asta);
4. o alterare inexplicabila a vocii lui Araya, ar fi un minus, dar nu capital;
5. old-school orriented, fara nici un dubiu;
6. cu o singura exceptie, din alt film, adica Americon, impecabil, ca structura, interpretare, utilizare de elemente cvasi-noi in thrash, ca blast-beat-ul, ori chiar secvente de tremolo-picking.
Sase motive (as mai putea aduce vreo 2, chipurile pentru greutate) ca sa consider materialul aproape impecabil. Sunt unii care cu Reign in Blood sau Hell Awaits in urechi, maraie la acest album, argumentand ca nu mai e Slayer ceea ce a fost, ori ca e chiar departe. Aici imi permit sa spun ca se mananca maro sau, de fapt, asculta slayer ca un orice alt album, de bifat. Albumul musteste de pattern-urile Slayer, chiar de dansii inventate si numai o productie, o varsta la care judeci si nu reactionezi instinctual feroce ca-n adolescenta si o oarecare utilizare a unor tehnici moderne (aproape imperceptibile, fata de Diabolus sau God Hates..) pot sa fie motivele pentru care n-ai sarit instantaneu pe tavan, la primele acorduri.
Una peste alta, WPB reprezinta raspunsul firesc al maturitatii si tehnicitatii unei trupe cult, care a influentat batalioane de trupe si acest material chiar daca nu face istorie ca altele din discografie, o respecta cu sfintenie.
P.S. am intentionat sa ma pastrez, cat am putut si am reusit, la distanta de tot ce-am vazut scris aici. Pentru ca intentia care m-a animat in scrierea acestui comment a fost sa vorbesc despre album, asa cum il vad eu, nu sa conving pe altii sau chiar sa ma axez pe ce-au spus altii.
January 25th, 2010 at 15:00
@665 – Iar noi nu avem de făcut decât să îţi mulţumim pentru intervenţie :)
January 25th, 2010 at 15:06
@665: si mie mi-a placut discul. Mi-a adus aminte de ce imi placea Slayer (de fapt, si acum imi place).
January 25th, 2010 at 15:25
@665 – Are, cumva, dreptate. Problema mare este că eu am decis ca acest disc să cadă pe mâna cuiva care NU este fan Slayer. De ce? Păi, eram sătul de notele alea şi de ridicările alea în slavă :)